Aluminiu - Profile Decoratiuni si Ornamente din Polistiren

Go to content

Main menu:

Aluminiu

Hobby > Chimie

Aluminiul

Numele latin Aluminium, a fost descoperit in 1825.
Masa atomica relativa 26,981538 . Electroni pe strat K2 L8 M3 . Punct topire 660
ºC , punct fierbere 2519 ºC . Stare de agregare solid, culoare argintiu, duritate Brinell 245 MPA, densitate 27 g/cmc. Electric este conductor, paramagnetic, nu este radioactiv. Valenta 3 .

Stare naturala

Aluminiul urmeaza, dupa oxigen si siliciu, in randul al treilea printre elementele cele mai raspandite de pe suprafata pamantului. In mari cantitati se gaseste aluminiu in silicati, de ex. in foldspati, mica si hornblende, precum si in argile. Ultimii sunt produsii de degradare a feldspatilor sub influenta agentilor atmosferici. Aluminiul apare apoi in natura sub forma de oxid, Al2O3 (corindon, rubin, safir), de oxi-hidroxizi, AlO(OH) (bauxita, diaspor) si de hidroxid, Al(OH)3 (hidrargilita). Se mai gasesc, in sfarsit, in natura oxizi micsti de aluminiu cu alte metale, cum sunt crisoberilul, BeAl2O4 si spinelul, MgAl2O4 si un fluoroaluminat de sodiu, criolita, Na3[AlF6].

Aluminiul metalic

Obtinere

Aluminiul se formeaza din halogenurile sale, prin dislocuire cu metale alcaline.
Industrial aluminiul se obtine prin electroliza, la cca. 1000º, a oxidului de aluminiu, dizolvat in criolita topita.

Proprietati fizice

a. Aluminiul este un metal alb ca argintul, cu p.t. 660 º si d=2.70 g/cm3. Conductibilitatea termica a aluminiului este de doua ori mai mare decat a fierului si jumatate cat a cuprului. Conductibilitatea electrica este mult mai mare decat a fierului, atingand 60% din cea a cuprului. Rezistenta la solicitari mecanice este buna, desi mai mica decat a fierului si a bronzului. Aluminiul este maleabil, putand fi trefilat ca sarma sau laminat ca foi.
b. Aluminiul sub forma de piese masive sau sarme groase nu arde, din cauza conductibilitatii sale termice bune. Pulberea de aluminiu, suflata intr-o flacara, arde insa cu mare degajare de caldura.
La aer, aluminiul se conserva uimitor de bine. Aceasta rezistenta se datoreste formarii unei pojghite subtiri, aproape monoatomica, de oxid, care protejeaza restul metalului de oxidare. Aluminiul este pasiv si fata de un oxidant puternic cum este acidul azotic.
c. Din cauza stratului protector de oxid, aluminiul nu este atacat de apa, desi potentialul sau de oxidare este numai putin mai mic decat al sodiului. Inmuiat intr-o solutie de clorura sau cianura mercurica, aluminiul devine mult mai reactiv fata de apa, datorita formarii unui amalgam. Procesele chimice ce au loc, la suprafata acestui "aluminiu activat" sau "amalgam de aluminiu", seamana mult cu cele ce au loc la ruginirea fierului.
Acizii minerali tari (clorhidric, sulfuric) in solutie diluata (nu insa acidul azotic, atat diluat cat si concentrat) dizolva aluminiul dand saruri. Acizii organici diluati nu reactioneaza cu aluminiul (care poate servi la confectionarea de vase de bucatarie). Acidul acetic concentrat cald dizolva aluminiul (din cauza aceasta acest metal nu poate servi la fabricarea de vase maritime).

Utilizari

Aluminiul curat serveste la fabricarea de vase pentru uz casnic s
au industrial si in foi subtiri, pentru ambalaje.
Dintre aliajele aluminiului, duraluminiul (3-5% Cu, 1% Mg, 0.5-0.8% Mn), dotat cu o mare rezistenta mecanica, serveste la constructia avioanelor si a unor piese mult solicitate mecanic, ca pistoane pentru motoare cu explozie. Magnaliul (3-20% Mg) este de asemenea dur si se lucreaza bine la strung. Siluminul (12-14% Si) este apt mai ales pentru confectionarea de piese turnate.

 
Copyright 2016. All rights reserved.
Back to content | Back to main menu